• Actul normativ analizat astăzi se încadrează în categoria celor foarte importante din punctul de vedere al operatorilor economici ce desfășoară activități cu produse agricole, cu produse alimentare și băuturi nealcoolice pentru care facturarea se va efectua cu cota de TVA de 9% începând cu 1 iunie 2015.

• Astfel, principala prevedere a acestui act normativ este enumerarea codurilor tarifare pentru care se va utiliza cota redusă de TVA.

• Se necesită maximă atenție pentru produsele cu dublă întrebuințare deoarece sunt o mulțime de excepții și o mulțime de coduri tarifare excluse de la facturarea cu cota redusă.

• În afară de aceste reglementări din sfera TVA, actul normativ reglementează și în următoarele domenii:

– scutiri de impozitul pe venit pentru persoanele cu handicap;

– fiscalizarea bacșișului atât la nivelul persoanei fizice cât și la nivelul societății;

– ajustarea formulei de calcul a accizei pentru bere, vinuri spumoase, țigarete;

– reactualizarea garanțiilor de către antrepozitarii de produse accizabile;

– scutirea la plata a contribuției de sănătate pentru diverse categorii de persoane

-ușoare modificări privind impozitul pe construcții datorat la bugetul de stat.

• Dezvoltăm alerta de astăzi cu privire la cota de TVA de 9% pentru alimente, respectiv cu privire la fiscalizarea bacșișului.

• Principalele bunuri alimentare pentru care cota de TVA aplicabilă va fi de 9% sunt:

a)animale vii şi păsări vii, din specii domestice, care se încadrează la codurile NC 0101-0105, 0106 14 10, 0106 19 00, 0106 33 00, 0106 39 10, 0106 39 80, 0106 41 00 şi 0106 90 00 destinate consumului alimentar uman sau animal sau destinate producerii de alimente pentru consumul uman sau animal, de materii prime sau ingrediente pentru prepararea alimentelor pentru consumul uman sau animal, inclusiv în cazul în care acestea sunt utilizate pentru reproducţie;

b)carne şi organe comestibile care se încadrează la codurile NC 0201-0210;

c)peşti şi crustacee, moluşte şi alte nevertebrate acvatice, care se încadrează la codurile NC 0301-0308, cu excepţia peştilor ornamentali vii care se încadrează la codurile NC 0301 11 00 şi 0301 19 00;

d)lapte şi produse lactate care se încadrează la codurile NC 0401-0406;

e)ouă de păsări care se încadrează la codurile NC 0407-0408, cu excepţia celor care se încadrează la codurile NC 0407 11 00, 0407 19, 0408 11 20, 0408 19 20, 0408 91 20, 0408 99 20;

f)miere naturală care se încadrează la codul NC 04090000;

g)alte produse comestibile de origine animală care se încadrează la codurile NC 0410 00 00, 0504 00 00, 0506 90 00, 0507, 0508 00 00, 0511 91, 0511 99;

h)plante vii utilizate ca alimente destinate consumului uman sau animal ori ca materii prime sau ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal, care se încadrează la codul NC 0602 90 50;

i)legume, plante, rădăcini şi tuberculi, alimentare, care se încadrează la codurile NC 0701-0714, cu excepţia celor care se încadrează la codurile NC 0701 10 00, 0703 10 11, 0712 90 11, 0713 10 10, 0713 33 10;

j)fructe comestibile, coji de citrice sau de pepeni, care se încadrează la codurile NC 0801-0814 00 00;

k)cafea, ceai, maté şi mirodenii, care se încadrează la codurile NC 0901-0910;

l)cereale care se încadrează la codurile NC 1001-1008, cu excepţia celor destinate însămânţării care se încadrează la codurile NC 1001 11 00, 1001 91, 1002 10 00, 1003 10 00, 1004 10 00, 1005 10, 1006 10 10, 1007 10 şi 1008 21 00;

m)produse ale industriei morăritului, malţ, amidon şi fecule, inulină, gluten de grâu, care se încadrează la codurile NC 1101 00-1109 00 00, cu excepţia celor care se încadrează la codul NC 1106 20 10.

• Foarte important: legiuitorul a precizat câteva aspecte când bunurile se vând ca pachete cu alte bunuri, respectiv dacă se vând două produse unul alimentar și altul nealimentar, atunci facturarea se va aplica cu cota diferențiată pentru fiecare produs.

• De exemplu, vindem un pachet ce conține un litru de lapte și o cană. Vânzătorul facturează cu prețuri distincte ambele produse. În aces caz se va utiliza cota de 9% pentru lapte și cota de 24% pentru cană.

• Dacă facturarea se realizează sub forma unui pachet cu un singur preț și luăm exemplul dat chiar de legiuitor, un aragaz vândut împreună cu pachete de spaghete, se va stabili ce bun este acordat cu titlu gratuit (în cazul nostru evident spaghetele) și se va factura cu cota de 24% aragazul. Dacă produsele dintr-un pachet nu se pot diferenți, atunci facturarea pachetului se va realiza cu TVA în procent de 24%.

• Ambalajele în care se regăsesc alimentele vândute se facturează cu cotă de 9%, fiind cheltuială accesorie livrării de alimente.

• Băuturile nonalcoolice se facturează cu cota de TVA de 9%. Băuturile alcoolice se facturează cu cota de TVA de 24%. Reprezintă băutură alcoolică orice băutură ce conține alcool, indiferent de concentrația alcoolului.

• În ceea ce privește impozitarea bacșișului avem un element de surpriză, ca să nu spunem un element de interpretare greșită a Codului fiscal.

• Astfel, în cazul în care bacșișul rămâne la dispoziția societății, deci nu se acordă salariaților, se va colecta TVA în procent de 24%. Noi considerăm că această prevedere încalcă art. 126 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, respectiv bacșișul nu reprezintă o livrare de bunuri sau o prestare de servicii impozabilă deoarece este primit peste prețul bunurilor/serviciilor prestate.

• În sfârșit, dacă legiuitorul vrea să îl impoziteze cu cotă de TVA de 24%, interpretează cum poate prevederea normativă.

• Dacă bacșișurile se acordă salariaților, acestea sunt încadrate în categoria veniturilor din „alte surse” reglementate de normele de aplicare pentru art. 78 din Codul fiscal regăsite la pct. 152 din HG nr. 44/2004. Acest lucru înseamnă impozitarea bacșișului la nivelul persoanei fizice cu impozitul de 16% fără a fi asimilat venitului din salarii.

• Un lucru la care legiuitorul probabil nu s-a gândit constă în faptul că asimilând bacșișul la venitul din alte surse al persoanei fizice, acesta este supus asigurărilor sociale de sănătate conform art. 296^29 alin. (5) din Codul fiscal.

• Plata contribuției însă se va face pe baza deciziei emise de ANAF, după ce contribuabilii vor depune declarația 200 cu impozitul pe venit reținut de la persoanele fizice. Se perpetuează aceeași situație deja întâlnită în practică cu contribuții la dividende în sume minuscule sau cu contribuția pentru dobânda primită de elevi la alocația școlară.

• Desigur, reamintim faptul că operatorul economic trebuie să decidă prin Regulament interior dacă bacșișul rămâne la dispoziția societății, caz în care TVA se colectează prin metoda sutei majorate pentru plătitorii de TVA, sau dacă se distribuie salariaților, acesta fiind supus impozitării cu cota de 16% stopaj la sursă și cu cota de 5,5% contribuția la sănătate, urmând ca ANAF să emită decizie de impunere.